Vei întâlni acest grup de litere pe majoritatea tipurilor de aparate foto, de aceea este important încă de la inițierea în fotografie să știi ce este ISO și cum să-l folosești pentru realizarea unor poze de calitate, cu efecte interesante.
ISO reprezintă prescurtarea de la International Organization for Standardization și în acest context desemnează valoarea standard pentru sensibilitatea materialului foto.
Prin sensibilitate foto se înțelege caracteristica senzorului sau a filmului foto ce stabilește cantitatea de lumină necesară pentru o expunere corectă (de obicei 25, 50, 100, 200, 400, 800, 1600, 3200 sau 6400).
Pentru o expunere adecvată, senzorul are nevoie de cantitate de lumină invers proporțională cu sensibilitatea. La aparatele foto digitale, sensibilitatea crește prin amplificarea electronică a semnalului, fapt care determină apariția unui fenomen denumit zgomot de imagine (scăderea claritățiii imaginii, estomparea detaliilor).
Prin utilizarea diferitelor tipuri de DSLR pentru începători și avansați se obțin valori ISO ridicate, cu păstrarea calității imaginilor, prin realizarea corectă a expunerii și a balansului de alb.
Diafragma reprezintă deschiderea (dimensiunea orificiului) din obiectiv care lasă să treacă lumina. Diafragma reglează cantitatea de lumină ce trece prin lentila obiectivului către senzorul camerei foto. Pentru toate tipurile de obiective foto există setări pentru controlul diafragmei, iar fanta acesteia este calculată sub forma numărului f (distanța focală a obiectivului împărțită la diametrul efectiv al diafragmei).
Cu cât este mai mică valoarea f, cu atât este mai mare deschiderea diafragmei, și astfel ajunge mai multă lumină la senzor. Dacă la sensibilitatea ISO mai multă lumină înseamnă mai puțină calitate, pentru diafragmă nu se întâmplă la fel. Claritatea imaginilor și a detaliilor rămâne neschimbată, în schimb se reduce din profunzimea de câmp, denumită și DOF (depth of field), adică zona din câmpul vizual surprinsă clar de obiectiv și proiectată pe senzor pentru a fi transformată în imagine fotografiată.
Timpul de expunere reprezintă durata pentru care obturatorul este deschis și senzorul este expus la lumină. Este vorba despre câteva fracțiuni de secundă, dar perioada poate fi extinsă până la câteva secunde, pentru obținerea unor efecte vizuale interesante.Timpii de expunere scurți sunt utilizați pentru a “îngheța” acțiunea atunci când subiecții fotografiilor se mișcă rapid (de exemplu la evenimente sportive, concerte, fotografii de păsări în zbor ș.a.).
Cele mai bune obiective foto au specificații speciale pentru fiecare tip de fotografie, așa că poți să folosești indicațiile afișate pentru ghidare și alegerea setărilor corecte.
Timpii de expunere lungi sunt recomandați la crearea fotografiilor artistice, cum sunt acelea care folosesc efectul bokeh. Este necesară utilizarea de stabilizatoare și trepiede pentru realizarea unor imagini echilibrate, care să nu pară “mișcate”.